Spovedanie

Am o problemă începând de prin şcoala primară şi până-n zilele noastre cu 2 categorii de oameni:
senili şi cleptomani.
Senilitatea e una dintre treptele care vin la pachet cu înaintarea în vârstă, iar împotriva ei mi-am lăsat un testament virtual în care rog să fiu eutanasiată pe la 60, când ridurile vor deveni vizibile şi nu voi mai putea împiedica albirea părului prin smulgere a răzleţilor argintii. De cleptomană nu m-a raportat nimeni până acum şi nici n-am ajuns acasă cu alte obiecte decât cele pe drept obţinute din clasa întâi când am adus o gumă străină şi m-a certat mama rău.
Azi însă, şi-mi vine s-o scriu cu caps lock, după ce-am ieşit din supermarchet şi-am băgat mâna liberă în buzunar, mi-am dat seama că am un pachet de gumă de mestecat pe care nu l-am plătit. Abia atunci mi-am dat seama de ce a plecat din faţa mea de la coadă un nene, probabil mă văzuse luând din raft pachetul şi băgându-l în buzunar în loc să-l trântesc în coş. Scuze pot să-mi găsesc câteva: găurile din coş sunt mult prea mari pentru airwaves, coşul e prea greu, mi-era somn şi mă enervase paznicul care m-a însoţit pe tot parcursul printre rafturi.
Dar am făcut-o . mâine mă duc să-l plătesc.

Adăugarea de-a doua zi

În drum spre casă, m-am oprit pe la supermarchet, am păşit frumuşel înăuntru, am luat un pachet de gumă de mestecat şi m-am aşezat cuminte la coadă. Când mi-a venit rândul, am urmărit figura casieriţei schimonosindu-se de la curiozitatea apariţiei unei fufe cu un pachet de gumă pe care-l putea lua de la oricare chioşc până la nedumerire. S-a benoclat şi-un pic în spatele meu, cătând probabil vreo cameră ascunsă, când i-am spus că vreau să-l bată de două ori pe casă pentru că vreau să-l plătesc şi pe cel de-aseară.
Da, am făcut-o şi p-asta: am intrat în analele autoservirilor.