1 noiembrie

Iiiiiiii! mare petrecanie maaare, nuntă cu ştaif pregătită în timp record, dar reuşită până în detaliile sesizabile. Ceremonie religioasă cântată prelung, clar, emoţii în batiste ca orice ciupercă ce se respectă. Ăpână la apusul soarelui toate-s acoperite de sclipiri de soare printre vitraliile impunătoare şi fondul de ten proaspăt aplicat. Daar..o venit ea şi seara cu sindrofia...Câteva concluzii personale: trandafirii agăţaţi de tavan cu floarea-n jos dau o notă şi mai elegantă restaurantului cochet, poate doar dacă, în loc de sângerii, ar fi fost albi (notă personală);

buchetul de mireasă făcut cu mânuţa ta, aşa cum se gândeşte şi subsemnata să şi-l facă....whenever... e muuult mai elegant mai ales fără împopoţonări inutile (ete, de-aia lucrăm bine împreună, că gândit la fel:P); aperitivele simandicoase...mmmm, foie gras cu kiwi:X:X:X:X, însă friptura...fie ea pastramă, muşchi, orice vietate sacrificată...nu tre' să sângereze când o înjunghii, mai lăsaţi-o, frate, măcar 3 minute pe jar să şadă bine să se perpelească şi prin interior...gândiţi-vă şi la stomcele sensibiloase...

Şi-ncă una că de fapt de-asta mă băgasem să dau cu băţu': muzicaaaaa: băi, nenică, digeiule, nu vezi că la mese-s trei sferturi curci pamponate care se dau pe net cu telefoanele pe sub masă? la ce, bluesul meu, o ţii numai pe sincroane de bălăbăneală-n cuplu???!!!

Mă duc să-mi tratez durerea din cap că mâine, adică azi, e zi de ocnă:(