miercuri, 13 iulie 2011

Uneori oamenii se iubesc.

Era o zi aproape la fel de fiartă precum au fost ultimele 3 din calendarul ăsta, în care mi-am ispăşit toate păcatele prin desprindere lentă a cărnii de pe oase şi opăreală la foc aprig. Mi-amintesc că-mi mutasem cartierul general pe o saltea în holul apartamentului şi mă rezemam cu nesaţ de peretele căliu ori de câte ori simţeam că mi s-au blocat plămânii în zmoala zilei. Nu-nvăţasem de mult să-mi accept singurătăţile şi mă blocasem pe taburile cu parole salvate întru recunoaştere a tipologiilor de agăţători din primele 3 replici. Discret, n-a vrut să se arate la chip toată dimineaţa, iar, pe la prânz, când afară se perpelea soarele-n propria-i coajă, m-am pomenit c-o smotoceam pe Lisa, căţeluşa care se cerea plimbată, prin parcul Carol. Am fumat în spatele unei bănci, pe iarbă, că numai acolo a vrut codana să se oprească, şi i-am ascultat povestea. Povestea că tocmai ieşise din relaţia vieţii lui, o frumuseţe cum nu-i va mai fi dat vreodată să întâlnească şi se trata cu ciocolată în încercarea de a-şi îndepărta amarului divorţului proaspăt pronunţat. O cunoscuse cu doar câţiva ani în urmă şi împreună reuşiseră să mişte munţi, să vadă lumile, să-şi guste poftele şi să transforme doi un în un doi. Îi zâmbeau ochii ori de câte ori îi pronunţa numele şi jura cu buzele subţiate de ură că nu mai suportă nici să-i simtă umbra în apropiere. Ea plecase, voia mai mult decât putea el să-şi dorească, voia ca fiecare dintre bărbaţii care o urmăreau în timp ce se mângâia în faţa webcamului să fie al ei, să-i poarte mirosul şi să-şi scrie numele în cartea ei de oaspeţi. M-am arătat contrariată: el fusese cel care-i oferise şansa expunerii şi a câştigului, pe care, pentru o vreme îl împărţiseră, acum el, acelaşi pe care l-aş numi peşte în orice sferă semantică, îşi dorise să fie singurul care să-i sărute pielea şi să-i trezească simţurile.
Ne-am urat ziua bună, eu m-am întors la porumbul fiert şi apa congelată, iar el şi-a văzut de recuperare. Nu ştiu de a mai iertat-o, nici când a încetat s-o mai vrea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu