Tot panicându-mă azi cu ochii fixaţi pe telefon şi nereuşind să-mi ţin mâna departe de el, am avut un moment de luciditate: sunt cretină! Eu n-aş vrea să mă întâlnesc pe stradă, d-apoi să stau de vorbă cu mine, să mă descopăr în amănunt!
Şi-atunci...cum îmi permit să agasez pe cineva, oricât de bine intenţionat ar fi, să mă suporte...chiar şi 2 minute la capătul celălalt al firului, îngăimând nişte oftături de domnişoară bătrână şi solicitând tacit raport complet de activitate pe ultimele 24 de ore, da, da!!! inclusiv pe când era inconştient, dormind.
Sunt nedreaptă, un copil răsfăţat care se dă crescut, dar se zbate în neputinţa de a avea numai pentru el jucăria preferată, neînţelegând că jucăria face parte dintr-un alt univers şi că va trebui să aibă răbdare până când va putea să se bucure de ea. Crize de nervi, degete frânte, unghii zdrobite de tastatură ..rezultate ale unui calm presupus a fi una dintre cele mai de seamă posesii. Ei bine, nu! nu sunt calmă şi nici răbdătoare, dar va trebui să mă învăţ!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu